Winter Tale

Spiritul anotimpului de iarnă este viu. Deşi îşi face puternic simţită prezenţa cel mai adesea la sfârşit de decembrie, el rămâne cu noi şi la cumpăna dintre ani, şi ne face să-i ducem dorul odată cu venirea primăverii. Fiecare dintre noi primim spiritul în viaţa noastră aşa cum ştim mai bine, după timpul propriu şi după sentimentele propri. Natura ne oferă un decor, o scenă pe care oamenii pot face tot ce îşi doresc, lucruri care în restul anului li s-ar părea cel puţin ciudate. Zăpada este cadoul naturii pentu cei care vor să arate lumii că spiritul iernii îi umple de fericire, pentru cei care se bucură alături de familia lor şi pentru cei care vor să se bucure din plin de viaţă.

Trebuie să recunosc cu tristeţe că în acest anotimp (care nu prea s-a potrivit cu calendarul anului) spiritul nu a fost cu mine. Nu am căutat motive şi nici nu mi-am forţat sentimentele. În schimb am sperat în viitor şi am privit în trecut. Mi-am amintit că anul trecut am fost inspirat să încep o poveste. Povestea iernii (eng. winter tale). Această poveste a început cu o simplă fotografie de iarnă:

Fotografia, făcută pe un mic pod peste Someş, a devenit prima dintr-o serie de fotografii de iarnă care împreună spun Povestea Iernii. După ce s-au strâns destule poze pentru un prim capitol al poveştii, le-am adunat toate sub acelaşi simbol (Winter Tale) şi le-am postat anul trecut în galeria de pe DeviantArt (seria completa, aici). Fotografia de mai sus a devenit în câteva săptămâni favorita membrilor comunităţii DevianArt, fiind cea mai vizualizată din serie. Cu toate acestea prima poză nu este singura din preferatele mele. Mai jos poţi vedea coperta seriei şi câteva din fotografiile mele favorite de anul trecut:

Anul aceste chiar dacă spiritul m-a ocolit, şi natura ne-a păcălit, tot am reuşit să fac câteva poze de sezon, care urmează să devină mai târziu un nou capitol al poveştii de iarnă din galeria de fotografii. Până atunci te poţi bucura (în exclusivitate cum ar zice în presă) de viziunea mea de anul acesta asupra iernii. Sper să te bucuri cât mai mult de spiritul iernii în lunile ce urmează…cât despre mine, aştept cu nerăbdare să mă viziteze sezonul următor.

O veste buna

Acest post e dedicat locuitorilor cartierului Marasti si iubitorilor orasului Cluj in general.

Mai exact e vorba de vechiul Cinema Marasti. Pe vremea cand inca functiona am vizionat acolo productii precum “George of the jungle”, Ace Ventura – When nature calls” sau animatia Disney “Hercules”, si inca la cel mai bun pret din oras de pe atunci. Dar trecutul e trecut, iar in ultimii ani, odata cu aparitia noilor atractii din oras, cinematograful s-a desfintat, cladirea insasi degradandu-se treptat, pana cand lumea a inceput sa evite zona din cauza mizeriei.

La inceputul acestui an insa situatia parea sa se schimbe. Geamurile sparte ale vechii cladiri au fost inlocuite, trotuarele si strazile din zona au fost reparate. In timpul verii zona roia de muncitori si utilaje. La inceputul toamnei locul parea de nerecunoscut: toata zona pietonala din jurul statiei de autobuz a fost rezovata, in spate s-au reparat strazile si s-au amenajat locuri de parcare si cladirea insasi a capatat straie noi (fara a modifica modelul si arhitectura veche, demn de apreciat).

Cu fiecare zi in care modificarile nu conteneau sa isi faca aparitia, eram tot mai curios ce urma sa apara in vechea locatie a cinematografului. Aseara am primit un articol online care mi-a satisfacut pe deplin curiozitatea: (sursa: stiridecluj.ro)

“Filme gratis la noul Cinema Marasti! Vezi ce trebuie sa faci

Cinema Marasti se redeschide vineri, 30 septembrie, dupa cativa ani in care locatia a fost abandonata. Surpriza este ca, pentru clujeni, accesul in cinematograf va fi gratuit.

Inaugurarea noului cinematograf, unde vor avea loc si proiectii 3D, va fi facuta la ora 12.00 de catre primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, iar primii care vor intra in sala de cinema vor fi copiii. Publicul va avea acces la filme gratis numai de sambata, 1 octombrie, de doua ori pe zi in weekend si o data pe zi in timpul saptamanii.

Pentru a putea viziona un film, clujenii vor trebui sa prezinte buletinul, pentru a dovedi ca sunt rezidenti si nu trebuie sa plateasca nimic. In cazul in care cineva doreste mai multe locuri si vrea sa fie sigur ca le are, va trebui sa mearga cu 24 de ore inainte de proiectie la primaria din carierul Marasti si sa intre in posesia lor.

Biletele pot fi luate si direct de la cinematograf, cu maxim 15 minute inainte de proiectie, in limita locurilor disponibile.

Sala cinematografului Marasti a fost refacuta si Primaria Cluj-Napoca a cumparat si o instalatie de proiectie moderna. Filmele care vor rula sunt atat romanesti, cat si de productie straina, cu conditia ca inainte sa aiba premiera in cinematografele platite.”

(articol original: http://www.stiridecluj.ro/social/filme-gratis-la-noul-cinema-marasti-vezi-ce-trebuie-sa-faci)

Remember

Pentru Corina, alaturi de care o plimbare prin oras este o promenada printre stele.

(p.s. merci inca odata pentru berea si inghetata de joi :)

Randurile care urmeaza nu-mi apartin. Au circulat sub forma de email prin 2006, si la momentul respectiv multi au postat mailul pe blog-urile lor (la sfarsitul acestui post o sa pun linkuri catre cateva din aceste blog-uri). Am ales sa public si eu aceste randuri, in principal pentru ca mare parte din amintirile copilariei mele se regasesc printre aceste randuri si pentru ca ma face sa ma gandesc cu nostalgie la multe alte bucurii si nazbatii petrecute in vremuri demult apuse.

” Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia noastra, Generatia Pro.

     Nascuti la inceputul anilor 80, vedem acum, in anul 2006, cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o ei, si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.

     Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie si la politica mai mult decat cred batranii, care bombane in spatele nostru ca „noi nu stim nimic”. Suntem ultima generatie care a jucat ascunsea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Prinsea, Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si vardistii, ultimii are au strigat „Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) si primii care am vazut desene animate color.

     Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gasca. Baietii si-au scris numarul fotbalistului preferat cu pasta de dinti pe tricouri, iar fetele si-au cusut pe blugi stelute si inimioare. Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere si am fost ultimii Soimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic.

     Am invatat poezii in romaneste la gradinita, nu in engleza, si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari. Spuneam misto si fain in loc de cool. Am sorbit din ochi Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas… si cine zice ca nu -a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Ne uitam la desenele animate de la italieni si ne era ciuda ca nu avem si noi subtitrare sa intelegem de ce naiba s-a certat Mila cu Shiro. Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.

     Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam. Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, „muzica a inceput cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, orikum!” Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou niste jucarii bestiale) si am baut Cico si sucuri de la tec fara sa ne fie teama ca au prea multe e-uri, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.

     Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris si jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la chefuri sa jucam Fantanita, sau Flori, fete sau baieti, sau Sticla, sau Adevar sau Provocare, sau orice ne dadea un pretext sa pupam !pe gura! pe cine „iubeam”. Noi suntem cei care inca au mai „cerut (sau li s-a cerut) prietenia”, care inca roseam la cuvantul „SEX”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in cap la colegi, care am completat mii de oracole, sperand ca iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie “De cine iti place?” ca ne place de el/ea.

     Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacut de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, ne-am tavalit si balacit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam. Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea „Feriti-va de magarus”. Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de first-timers…

Daca esti de-al nostru… Felicitari! “

     In incercarea de a afla cine este autorul acestui text, am gasit multe bloguri cu acest post comun. Desi textul este acelasi, sunt foarte interesante comentariile lasate de oameni pe fiecare din aceste blog-uri. Convinge-te singur.

http://www.nihasa.ro/2006/06/generatia-x.html
http://www.curaj.net/?p=730
http://ioanashorty.wordpress.com/2008/03/27/o-scrisoare-nostalgica/
http://www.daciaclub.ro/Scrisoare-nostalgica-a-generatiei-de-30-anisori-33-t50329.html
http://www.peforum.ro/chit-chat/782-generatia-x.html
http://forum.realitatea.net/showthread.php?t=9662
http://forum.bugmafia93.ro/threads/3199-Generatia-X-generatia-anilor-80
http://dalelucosmin.blogspot.com/2010/03/generatia-x.html
http://www.latrecut.ro/2006/12/generatia-x/
http://www.sergiubrega.com/curajnet/?p=730
http://en-gb.facebook.com/topic.php?uid=35477617986&topic=8848&perpage=30&post_index=31&start=30&post_id=45186
http://popix84.wordpress.com/2011/01/27/copilaria-anilor-80-90/
http://www.mythic.ro/viewtopic.php?t=13
http://www.reno.ro/index.php?showtopic=48685
http://www.zeno.ro/generatia-x/